Definiția sindromului burnout
Burnout-ul este o stare de oboseală cronică, momentul în care simțim că am ajuns la capătul puterilor și nu mai putem face nici măcar un pas înainte. Ne implicăm în multe lucruri pe care dorim să le ducem la bun sfârșit încât nu mai știm sau nu mai avem cum să ne găsim anumite momente de răgaz. Se ajunge, astfel, într-o stare numită sindrom de burnout.
Sindromul de burnout este foarte des întâlnit, lucru confirmat de psihologul Dorina Stamate. Dacă ar fi să contruim o tipologie, pacienții cu sindrom burnout sunt în general persoane active, între 30 și 40 de ani, dornici să muncească mult, să promoveze și să acceadă în carieră, dar și să întemeieze o familie, activități care necesită atenție și efort deosebit pe mai multe planuri.
Se ajunge, în multe cazuri, în punctul în care pacientul dezvoltă idei de genul: “aș vrea să se termine”, “vreau să nu mai fie nimic”, “vreau să-mi cumpăr o casă în vârful muntelui și să nu mai vrea nimeni nimic de la mine”.
Tratarea sindromului burnout
Un simptom relevant în contextul kinetoterapiei îl reprezintă durerile musculo-scheletale (dureri de spate, dureri cervicale). Acestea pot apărea pe fondul dezvoltării unui sindrom burnout. În general, aceste dureri persistă și sunt influențate și de stresul la care este supus un pacient. Sau, în unele cazuri, dispar în perioade de relaxare (concediu, weekend) și reapar odată cu reluarea activității profesionale.
Este foarte importantă întrebarea “de ce apar durerile de sindrom burnout”. În primul rând, stresul aduce o tensiune musculară, tonusul crește, simțim că mușchii sunt mai încordați, în special cei ai spatelui, ai zonei cervicale. Se propagă astfel o stare de contractură musculară și de tensiune musculară permanentă. De unde și apariția durerii.
O metodă de tratament este relaxarea. De bază în tripleta burnout-depresie-anxietate este respirația. Respirația corectă, abdominală, în cicluri egale de inspirație-expirație, duce la detensionare fizică și psihică.
Pe lângă activitatea fizică sau sportivă săptămânală, se mai poate implementa metoda “pastilelor de mișcare” ca tratament pentru sindromul burnout. De exemplu: activități mici, simple, zilnice, executate consecvent, care însumate contribuie benefic pe termen lung.
Așadar, ca supliment pentru mijloacele de tratament specifice fizioterapiei, în cazul durerilor musculo-scheletale se pot adăuga exerciții de respirație sau plimbări (de 2-3 ori pe săptămână) menită să ridica calitatea vieții pacienților.
Mai mult, în contextul în care societatea devine din ce în ce mai sedentară, este recomandată mai ales mișcarea în aer liber, pentru complexitatea mediului înconjurător (culori, sunete, mirosuri) care ajută și relaxează mintea. Da, antrenamentele într-o sală de fitness sunt benefice, dar acestea ajută mai mult corpul.
Persoanele care își dau seama și acceptă că trec printr-un sindrom burnout, apoi caută ajutor specializat din partea unui psiholog, au șanse mari să depășească episodul și mai ales să prevină recurența. Procesul poate dura de la câteva ședințe la câțiva ani, timp în care sunt implementate comportamente noi în viața pacientului, cu scopul evitării unei recăderi.